Genți de damă pentru toate gusturile

Genți de damă pentru toate gusturile

Genți de damă pentru toate gusturile

Mereu am fost de părere că e de dorit să achiziționez o geantă de calitate, rezistentă, pe care să o port cu plăcere oriunde m-aș duce.

Desigur, există și varianta să iau o geantă din piață, dacă bugetul este foarte redus, însă experiența cu astfel de achiziții m-a determinat să aștept mai bine până când bugetul mi-a permis să cumpăr ceva bun, durabil.

Am găsit pe Internet un site foarte fain cu genți din piele. Credeți-mă, merită să te uiți, că ai la ce. Ofertele sunt atât de diversificate, încât e imposibil să nu dai de ceva pe gustul tău.

Mie îmi plac gențile din piele naturală. Dacă este un model cu imprimeu tip zebră, cu atât mai bine. Ar fi unul dintre motivele care m-ar determina să o cumpăr…

Dar nu m-aș da în lături nici de la o geantă casual, într-o culoare vie.

La Peloro găsești nu doar modele foarte frumoase de genți, ci și poșete, portofele, curele și brelocuri, ieșite direct din mâinile meșteșugarilor din Florența și realizate după cele mai vechi tehnici de prelucrare a pielii.

Dacă v-aţi întrebat vreodată despre originea genţilor şi a poşetelor, ei bine, realitatea este că aceste accesorii fac parte din viaţa noastră încă de pe vremea egiptenilor…

Genţile şi poşetele sunt parte din istoria veche a modei – oamenii aveau lucruri importante pe care le duceau cu ei. Doar că modelele acestor accesorii s-au schimbat în timp.

Desenele şi inscripţionările egiptenilor antici arată mici punguliţe care se purtau în jurul taliei. Acestea se ataşau la cingătoare, legată în jurul taliei. Articolele erau împodobite cu broderii şi cu bijuterii şi erau folosite pentru a arăta statutul. Cu cât o persoană era mai bogată, cu atât mai complexă era punguţa pe care o purta.

Genţile au adoptat un aer mai practic în secolul XVI, fiind create din materiale obişnuite, precum piele sau materiale textile. Au devenit mai mari, fiind folosite de călători, care le purtau în diagonală, de-a lungul părţii superioare a corpului.

Secolul XVII a adus varietate şi forme mai complexe. Atât bărbaţii, cât şi femeile purtau mici genţi pentru a fi în pas cu moda. Fetele tinere învăţau arta broderiei, care era văzută ca o calificare necesară pentru a le creşte şansele de a se căsători. Astfel, această artă s-a extins şi asupra genţilor şi poşetelor, devenind opere frumoase şi unice.

În secolul XVII femeile aveau câte o poşetă pentru fiecare ocazie, iar revistele de modă din acel timp dădeau sfaturi despre cum se purtau aceste accesorii. În interior, erau farduri, pudre, evantaie, sticluţe cu parfum, cărţi de vizită şi săruri frumos mirositoare.

Pe la 1900 a apărut de fapt termenul “geantă” (“handbag”) şi se referea la genţi de voiaj, ţinute – de obicei – de bărbaţi. Acestea au fost sursă de inspiraţie pentru noi modele, care au devenit populare printre femei. Noile poşete aveau sisteme de închidere mai complexe, lacăte şi compartimente interne.

Nu putem vorbi despre istoria genţilor şi poşetelor fără să aducem în discuţie perioada în care Regina Victoria a condus Anglia (1837-1901). Valorile Reginei se reflectau şi în stilul vestimentar şi accesoriile acelei perioade. Astfel, exista o varietate largă de poşete, datorită faptului că arta croşetatului şi cea a cusutului erau foarte apreciate.

Lucru care se reflecta în designul accesoriilor. Existau chiar reviste care ofereau informaţii asupra modului de realizare a acestor genţi şi poşete.

Poşetele croşetate ale castelanelor erau extrem de apreciate pe la 1870 şi se asortau perfect cu rochiile strâmte ale acestora. Poşeta se purta în jurul încheieturii mâinii sau prinsă de talie.

În timpul călătoriilor, femeile foloseau o geantă mare cu cadru din metal, numită Gladstone, după prim-ministrul Reginei Victoria. Acestea erau genţi specializate, fiind folosite exclusiv pentru mersul la operă sau pentru transportarea obiectelor personale.

Anii ’20 au însemnat o revoluţie în modă, cu îmbrăcăminte mai lejeră şi cu accesorii importante. Nu mai era nevoie ca genţile şi poşetele să se potrivească cu restul ţinutei.

Peste alte două decenii, de-a lungul anilor ’40, s-a observat un regim de austeritate şi din punct de vedere al genţilor şi poşetelor. Cadrele de metal, fermoarele, pielea şi oglinzile erau materiale care se găseau mai greu. Aşa că meşterii foloseau plastic şi lemn ca materii prime. Anii ’50 au reprezentat naşterea unor case de modă ale unor mari designeri…

Anii ‘80-’90 au fost asemenea unei revolte împotriva tiparelor. Așa s-a ajuns la sute de modele de genți care nu mai erau purtate doar pentru aspect sau doar pentru utilitate, ci îmbinau cei doi factori. Influențele exotice s-au popularizat, iar persoanele tinere au adoptat stiluri excentrice.

În prezent, trăim în secolul femeii moderne, care iese din tipar și nu se limitează la a fi doar casnică sau femeie de carieră, ci face orice îi place și orice o face să se simtă bine. Aspectul genții se modifică alături de rolurile pe care femeile și bărbații și le asumă în societate și în funcție de estetica vremii, dicată de artiștii contemporani și mai ales de noile curente din modă.

Afirmativ.com

Afirmativ.com

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.