Formarea unui caracter merita orice efort

Poate e un domeniu caruia i se acorda mai putina atentie. Dar caracterul ne defineste si nu e o constructie finalizata. E un santier in lucru. Poate creste zi de zi si se poate transforma intr-un proiect extraordinar de frumos sau poate fi in decadere accentuata. Uneori poti ajunge sa vezi in anumite persoane doar ruinele unui caracter care promitea poate candva.

Cati il considerati pe apostolul Petru un om intelept? Este interesant cum vede el formarea unui caracter. In a doua scrisoare trimisa de acesta comunitatilor de crestin el apeleaza la opt concepte morale despre care spune ca ar trebui sa ne dam toata silinta mereu pentru a intra in posesia lor. Petru concluzioneaza spunand ca o persoana care are aceste calitati din plin va fi una roditoare, activa.

Este interesant de urmarit in ce constau aceste concepte raportandu-ne la termenii originali, din limba greaca. In lumea greaca antica fiecare dintre aceste valori a fost intens discutata. In romana Petru spune sa alergam dupa credinta, fapte, cunoastere, infranare, rabdare, evlavie, dragoste de frati si iubire. In greaca aceste concepte sunt: Pistis, Arete, Gnosis, Eg-krateias, Hypo-monē, Eusebia, Phil-adelphia, Agape.

Iata cum ar putea fi rezumat indemnul lui Petru:

„Fii increzator si un om cu convingeri! Da tot ce ai mai bun in tot ce faci! Fa lucruri si invata din ce faci. Nu fugi de sfaturi! Fii disciplinat! Invata sa te controlezi! Ramai acelasi oricat de greu ti-ar fi drumul! Nu renunta! Persevereaza! Nu uita cine esti tu si cine este Dumnezeu! Acorda-I respectul care I se cuvine! Respecta-ti semenii! Apreciaza, acorda incredere, pretuieste oameni! Incearca sa ajungi sa iubesti neconditionat! Iubeste pentru ca alegi sa iubesti!”
Mai jos gasiti cateva date desrep fiecare dintre aceste concepte.

PISTIS

Exista o relatie directa intre a avea credinta si a avea convingeri.
Cuvantul pistis in limba greaca este o forma a verbului „peitho” care inseamna a convinge, a hotari in urma unei deliberari. In Evrei credinta e descrisa ca „incredere nezdruncinata”.

Drumul pana la o anumita convingere tine de intelect. Analizezi anumite argumente. Convingerea, insa, e un act de vointa. Argumentele te duc spre anumite concluzii, dar acceptarea concluziilor e actul care le transforma pe acestea in convingeri. De exemplu, putem studia despre existenta lui Isus. Gasim o serie de argumente istorice sau de alt tip. Toate ne indica faptul ca Isus a trait in Ierusalim in primul secol. Insa, aceasta e o concluzie pe care nu toata lumea o accepta, chiar daca e logica.

De ce este important pentru un caracter sa aiba convingeri? Un antonim pentru credinta sau convingere din Biblie este ezitarea. Ezitarea inseamna a balansa intre argumente, a nu sti daca sa accepti sau nu o concluzie, a suspenda raspunsul. Biblia spune ca o persoana de acest tip, fara credinta, ezitanta este ca un vapor dus de valuri in orice directie. Fara convingeri esti dus de val. Convingerile sunt cele care iti creaza un drum.

Minte deschisa

Astazi este foarte populara expresia minte deschisa. Aceasta expresie tine de o tendinta intelectuala: relativizarea adevarurilor. E gresit sa ucizi? Depinde. Cam asta e atitudinea.

Nu stim nimic sigur. Putem face orice. O anumita forma de toleranta poate incuraja absenta unor convingeri. Nu vrem sa ranim pe nimeni. E normala, sanatoasa, corecta homosexualitatea? Nu stim. Nu vrem sa spunem nimic despre asta. Nu incercam sa ne formam o convingere in acest domeniu pentru a nu rani pe nimeni.

De ce insista Petru, totusi, asupra importantei convingerilor pentru un om, pentru un caracter? Tehnic, principiile nu sunt decat niste convingeri de ordin moral. Sunt convins ca nu e bine sa vorbesc urat. Exemplul cu vaporul este cat se poate de bun in acest sens. Daca vrei sa ajungi la o anumita destinatie cu un vapor nu poti sa-l lasi in voia valurilor. Convingerile sunt elemente de baza in formarea unui caracter.

Pistis inseamna si incredere. Convingeri pozitive fata de cei din jur si fata de propria persoana. E vital sa fii increzator pentru a reusi orice. Dar nu poti fi increzator fara a fi convins.

In retorica antica pistis desemna introducerea unor judecati adevarate intr-o argumentare, respectiv aducerea unor dovezi. Sa credem nu inseamna sa nu cautam, sa negam dovezile. Inseamna sa le privim, sa le cercetam si sa le acceptam. In aces context expresia „crede si nu cerceta” este un nonsens. Credinta presupune cercetare. „Cum vor crede in Acela despre care n-au auzit? Si cum vor auzi despre El fara propovaduitor?”

ARETE

In romana avem traducerea „fapta”, in greaca e arete.

In geografie arete este o coama montana formata prin actiunea unor ghetari. Un varf de munte. Aceasta e o imagine care ilustreaza acest concept.

Unii considera ca termenul provine de la cuvantul greces arren traductibil prin „barbat”. Aceeasi legatura exista si in limba latina intre virtute si vir. Arren si vir desemna si „eroul, barbatul matur”. Altii considera ca arete este legat de aristos—forma de superlativ a lui agathos (bun) – sa fii cel mai bun tu.

Arete insemna asadar sa fii tu in cea mai buna varianta a ta, sa dai tot ce ai mai bun din tot ce ai mai bun, sa folosesti toate talentele. Pavel reda astfel aceasta valoare: „tot ce este adevarat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice fapta buna si orice lauda, aceea sa va insufleteasca”.

Arete este excelenta si virtutea morala.

Epistola ne indeamna asadar sa unim principiile, credinta in Dumnezeu cu o viata in care luptam sa nu „obosim in a face binele”.

GNOSIS

Termenul grecesc gnosis desemneaza un anumit tip de cunoastere. Este vorba despre lucrurile invatate din practica, experienta. Verbul gniosko insemna sa descoperi ceva din diverse intamplari, dar si sa unesti teoria cu aplicarea acesteia. In romana ar fi poate mai potrivit termenul a intelege, a realiza. Pentru cunoasterea intelectuala grecii aveau un alt termen, respectiv eidein.

Sfatul pare, in esenta, o forma de cunostinta obtinuta prin experienta si impartasita altcuiva.

Pana aici Petru ne-a indemnat asadar sa avem credinta, iar crezand in Isus sa ajungem sa traim o viata exemplara, ca apoi din tot ce facem sa invatam, sa crestem in cunoastere prin practica.

EG-KRATEIAS

Toti cunoastem termenul democratie (demos-krateias), puterea poporului. Egkrateia este un concept similar care insemna sa ai putere asupra propriei persoane, sa te controlezi, sa fii discipilinat. Krateia se traduce prin domnie, stapanire, putere. Grecii antici considerau ca nici o virtute nu este posibila in absenta auto-controlului. Pavel foloseste exemplul unui atlet pentru a ilustra cat de important este auto-controlul in viata morala. Disciplina e esentiala pentru un sportiv – la fel e definitorie pentru un caracter.

HYPO-MENO

Aceasta expresie din limba greaca avea sensul de a ramane sub anumite circumstante nefavorabile; a nu renunta, a persevera in conditii vitrege, a indura tratamente grele. Verbul

Meno are sensul de a a astepta, a indura, a suporta, a nu te schimba, a supravietui, iar hypo e o prepozitie cu sensul de sub, dedesubt. In romana este subliniata importanta rabdarii. Aici este, mai degraba vorba despre perseverenta, despre a pastra toate calitatile enumerate mai sus si in conditii vitrege, a nu renunta la principii sau valori atunci cand iti e greu, sa nu te lasi transformat de elemente exterioare.

EUSEBIA

Termenul are la baza doua cuvinte: eu si sebomai. Eu inseamna bine, corect, fericit. E aceeasi particula din cuvantul evanghelie. Sebomai are sensul de inchinare, adorare, onoare, respect; recunoastere a domniei, a superioritatii cuiva. Eusebia este asadar o atitudine adecvata fata de Dumnezeu, astfel Ii dam Lui cinstea cuvenita. In limba greaca exista o diferenta intre eusebia si threskeia (religie).

Primul termen desemneaza relatia autentica, spirituala, intima cu Dumnezeu – vizeaza asadar inima. Al doilea termen se refera strict la gesturile exterioare in relatia cu Dumnezeu. Termenul eusebia este folosit in 1 Timotei 5,4 desemnand atitudinea pe care trebuie sa o aiba copiii fata de parinti: ei trebuie sa le arate respect si sa le rasplateasca eforturile acestora. In general, insa, eusebia vizeaza relatia cu Dumnezeu.

In Faptele Apostolilor 10,2 sutasul Cornelia este descris ca fiind cucernic, evlavios. In greaca apare termenul eusebes. Respectul fata de Dumnezeu tine aici de o anumita atitudine a inimii, dar este vizibil ca urmare a generozitatii si vietii de rugaciune a acestui om.

PHIL-A-DELPHIA

Romanii au doar dragoste si iubire pentru a descrie atasamentul fata de alte persoane. Grecii au vreo patru termeni diferiti. Phileo este unul dintre acesti termeni. Intelesul de baza al cuvantului este aprobare, apreciere, afectiune, prietenie, placere. De aici s-a ajuns la philos adica persoana draga, prieten, om pretuit, de incredere.

Particula de la inceptului cuvantului philadelphia denota un tip de atitudine pe care suntem indemnati sa o avem. Cum ramane cu a doua parte a cuvantului? Adelphos arata fata de cine sa avem aceste sentimente. Delphos inseamna burta, pantece – delfinul e denumit asa datorita formei sale. Adelphos inseamna din acelasi pantece, asadar frate. Crestinii sunt priviti ca o familie. Ne-am nascut din acelasi sange. Relatiile dintre crestini in biserica trebuie sa fie caracterizate de respect, apreciere, prietenie, incredere.

AGAPE

Acesta este un alt cuvant din greaca veche care vizeaza iubirea.

Nu este vorba despre o dragoste centrata pe sentimente ci una bazata pe alegeri morale. Acest tip de dragoste denota o decizie. Mai este numita dragoste neconditionata. In cazul verbului phileo era vorba despre atasament provenit din sentimente de apreciere, incredere, etc. Cu agapao e diferit. Iubesti fara motiv. Uneori iubesti chiar daca pare ca sentimentele nu te indeamna sa faci asta. Dragostea lui Dumnezeu pentru oameni e descrisa de multe ori in Biblie prin intermediul acestui termen. Agape e dragostea imbibata cu har.