Acasă » Cine sunt adventistii

Cine sunt adventistii

„Adventus” înseamnă „revenire”, „a doua venire”; adventiştii readuc în atenţie textele scripturistice care vorbesc de întoarcerea lui Iisus pentru întemeierea împărăţiei sale.

Această idee a fost susţinută de americanul William Miller (1782-1849), care a şi stabilit pentru anii 1843-1844 data celei de a doua veniri, profeţie care nu s-a adeverit. Mai târziu, Hiram Edson şi în special soţii James şi Ellen White au răspândit această credinţă.

Începutul existenţei Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea a fost marcat în ţara noastră de anul 1870, odată cu vizita pastorului polonez (fost preot catolic) Chehonsky.

Până la primul război  mondial existau un număr restrâns de comunităţi adventiste (Piteşti, Bucureşti, Sarighiol, Sibiu, Cluj etc.) cu credincioşi în majoritate de naţionalitate germană.

În ciuda opresiunii şi a interdicţiei din partea statului, Biserica Adventistă s-a extins.

În perioada interbelică s-a creat organizaţia centrală sub denumirea de Uniunea de Conferinţe a Bisericii Adventiste (1921).

Statutul bisericii a fost semilegal; o asociaţie religioasă, într-o perioadă avea aprobare de funcţionare, apoi, în altă perioadă, era interzisă. Recensământul din anul 1930 a relevat existenţa a 16.102 adventişti.

În timpul celui de-al doilea război mondial, Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea a fost pusă în afara legii. Membrii şi pastorii au fost urmăriţi, persecutaţi şi condamnaţi la pedepse privative de libertate.

În anul 1946, pentru prima dată Biserica este recunoscută provizoriu, iar după promulgarea Constituţiei din anul 1948 se fac pregătirile în vederea recunoaşterii de către stat, care are loc în anul 1950, prin Decretul Prezidiului M.A.N. 1203/1950.

Pe aceeaşi dată se aprobă Statutul şi mărturisirea de credinţă a Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea.