Poezia crestina produce mai mult decat acea placere pur estetica. Anume, induce atat o stare de bine, de pace sufleteasca si frumusete spirituala cat si de rugaciune.

Cuvantul, in sine, este de origine divina, caci prin grai, prin cuvinte Dumnezeu a dat omului posibilitatea de a comunica cu semenii sai si, in acelasi timp, cu insusi Dumnezeu. Se stie ca rugaciunea este o cale de comunicare cu Dumnezeu dar si de partasie cu El, in acelasi timp.

Apostolul Ioan spune atat de minunat : ”La inceput era Cuvantul si Cuvantul era cu Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvantul”(Ioan 1,1). Intruparea Cuvantului, adica al lui Hristos, a facut posibila comunicarea omului cu Dumnezeu Tatal. Aceasta nu poate fi inteleasa si relatata decat in cuvinte inspirate de Duhul Sfant.

Iata de ce cuvintele sunt de origine divina si, mai mult, au putere multa-tocmai pentru faptul ca ele vin de la Dumnezeu si in final se intorc la El. Persoana inspirata de Duhul Sfant poate fi in slujba lui Dumnezeu, atunci cand aceasta alege in mod liber si responsabil.

Frumusetea divina

Titu Maiorescu in opera sa intitulata ”Critice”, afirma ca menirea poeziei este de a exprima frumosul, iar scopul ei este de a destepta imagini sensibile.

Iar atunci cand este vorba despre poezia crestina, frumosul estetic este inlocuit de catre frumusetea divina. Poezia in sine devine o rugacine la care participa atat poetul cat si cititorul.

Despre poezia crestina s-au scris multe pagini si se vor mai scrie. Important este modul in care, cel care analizeaza sau citeste acest gen de poezie, se raporteaza la ea.

Punctul de pornire il constituie sursa de inspiratie a acesteia pe care o identificam a fi in Sfanta Scriptura. De aici aflam ca omenirea il lauda pe Dumnezeu prin cantece si rugaciune.

Poezia religioasa este o adevarata perla crestina, adevarata comoara a sufletului, menita sa-i imbogateasca si infrumuseteze spiritual pe cei care se vor dedica, daca nu studiului ei, macar lecturii.

Ultimul act

Ultimul act Omenirea-i amortită, sufletele toate-s reci Deși pot avea Lumina ce va lumina in veci, Stau și zac în întuneric fiindcă ochii lor de tină, Lâncezind în întuneric, nu…

1 Comment

Reintorsu-m-am la Tine!

Reintorsu-m-am la Tine Doamne bun si-ndurator, Caci la Tine-i numai bine Pe bratu-Ti sfant, iubitor, M-am reintors cu pacate Si ma simt ca-s vinovat, Numai sangele Tau poate De-a ma…

0 Comments

Iubirea nu moare

Iubirea nu moare nicicând, niciodată, Iubirea trăiește și e minunată, Iubirea e-o artă, e perfecțiune Coboară din ceruri și are un nume. În cerul albastru, în raza de soare Există…

0 Comments

Încredințează-ți zilnic viața

Încredințează-ți zilnic viața În brațele Celui ce poate înlătura fumul și ceața și din necaz oricând te scoate. Spune-I povestea vieții tale Și cum ai vrea să te ajute. Adu-i…

0 Comments

Nu-ți spun adio, mamă!

(Dedicată fratelui Vasile Mezinu, la plecarea mamei sale la Domnul! Sincere condoleanțe!) O, cum te-ai dus măicuță şi fără să îmi spui, Mă simt pierdut în lume, un fiu al…

0 Comments

Ne e dor de Tine Doamne

Ne e dor de Tine Doamne Ai plecat de mult departe… Oare cum ne-am fi dus crucea dacă nu lăsai o Carte? Cei care au fost de față când Ți-ai…

0 Comments

Ultima filă din Calendar

Ultima filă din Calendar Din Calendar am rupt o filă A fost ultima, din acest an, Iar pe catargul luntrei vieţii În zorii-albaştrii ai dimineţii Am scris: ’Nainte, la liman!…

0 Comments

Câteodată…

Câteodată te plângi că n-ai bani, n-ai un leu Si decizi că de vină e doar Dumnezeu Că nu-ți dă și că trece de tine mereu Dar tu uiți că…

0 Comments

S-a întrupat Cuvântul

Dezbrăcat de slavă, Cuvântul S-a-ntrupat, A coborât mai jos decât un gângurit, În scâncet de Copil pe-un pat de fân culcat, El, Slova de Aur, Cântarea la zenit. Și a…

0 Comments

Repetare

Și-acum un an am ascultat cântare Cu Betleem, cu iesle și cu magi; Și-acum un an am dăruit o floare, Urări și dulciuri oamenilor dragi... Îmi amintesc că am avut…

0 Comments

Mă-ncred în Tine

Și vin înfrângeri câte-odată, Şi vin dezamăgiri pe rând, Oricât mi-e clipa de curată, Pășesc adesea tremurând, Dar nu mi-e teamă! Am știința, Că Dumnezeu din cer mă ştie! Mi-a…

0 Comments

Marea Minune

Când pe pământ, în corp uman Te-ai întrupat Să împlineşti întocmai, voia Tatălui Cel Sfânt, O! Isuse Doamne, cerul întreg fiind eclipsat De slava Ta, n-a înţeles, misterul din Cuvânt,…

0 Comments

Mi-e drag de cerul cel albastru

Mi-e drag de cerul cel albastru Mi-e drag de norii... alburii Ce-l traverseaza parca-s vii, Dand Terei frumuseti de astru Invesmantat cu-albe mantii. Mi-e drag de stelele licaritoare Din departatele…

0 Comments

La orizontul clipei

La orizontul clipei ma sfarseam agale, Un cumul ma clasa, de Cer, departe, Carmazul ma infasura-n petale, Isi alungira umbrele, pacate. Se scufunda luminatoru-n ape Si ma pastea o noapte…

1 Comment

Si din nou vom zbura

Si din nou vom zbura cat mai e timp de har, Cat Isus va mai sta in ceresc Sanctuar… Nu avem aripi noi… dar prin forte ceresti Vom putea cucerii…

0 Comments