Un mormânt „pictat” cu psalmi acum 1600 de ani, descoperit la Mangalia

Un mormânt „pictat” cu psalmi acum 1600 de ani, descoperit la Mangalia

mormant cu psalmi
Una dintre cele mai vechi aşezări cunoscute din ţară, anticul Callatis, revine în atenţia iubitorilor de istorie. Arheologii au descoperit aici un mormânt pictat cu psalmi, aflat în necropola paleo-creştină (romano-bizantină, de secol IV-V d.Hr), o raritate pentru astfel de monumente funerare.

Acest mormânt se află la aproximativ 1,5 km spre vest de zidul de apărare al cetăţii Callatis, pe strada Oituz, la aproximativ 100 m după traversarea căii ferate. Aici au mai fost descoperite morminte construite din lespezi sau blocuri de piatră cioplite şi morminte de tip hypogeum, dar nu într-o așa bună stare de conservare. Mormântul se află la 1, 20 m faţă de actualul nivel de călcare al solului, accesul în camera funerară făcându-se printr-un „dromos” ce are tavanul boltit, fiind acoperit cu plăci de calcar şi cinci trepte din blocuri de calcar fasonate.

Cercetătorul ştiinţific doctor Sorin Marcel Colesniuc, şeful Muzeului de Arheologie „Callatis” din cadrul Complexului Cultural din Mangalia, ne-a declarat că în anul 1959, în partea de vest a oraşului Mangalia, au fost cercetate mai multe morminte aparţinând necropolei romano-bizantine a cetăţii Callatis, datată în secolele IV – VI d.Hr. Cercetările au continuat în anul 1967, numărul mormintelor ridicându-se la peste 150. „Cercetările au continuat de-a lungul timpului (în anii 1983, 1998, 2000 etc), ultimele descoperiri în necropola romano-bizantină fiind realizate în vara acestui an, cu prilejul unor cercetări arheologice având caracter preventiv.

Adâncimea la care se aflau mormintele era cuprinsă între un metru şi un metru şi jumătate şi erau orientate pe direcţia est – vest. Cele mai multe dintre ele erau construite din blocuri de piatră frumos cioplite, sau lespezi de piatră. Unele dintre blocurile de piatră erau fragmente arhitectonice refolosite, care proveneau din cetatea Callatis,” a subliniat dr. Sorin Marcel Colesniuc. Arheologii spun că majoritatea mormintelor sunt colective (de familie), numărul scheletelor descoperite într-un asemenea mormânt fiind cuprins între două şi şase, însă uneori erau mai multe. Defuncţii fuseseră îngropaţi unii peste alţii, pe spate, cu capul spre vest şi picioarele către est.

O categorie aparte de morminte, din necropola paleo-creştină de la Callatis o constituie mormintele de tip hypogeu (construcţii subterane formate din mai multe încăperi). Aceste construcţii demonstrează existenţa unor familii înstărite în cetatea Callatis. De asemenea, au mai fost cercetate morminte de înhumaţie cu protecţie de olane, morminte în ciste de piatră realizate din plăci de calcar (unele tencuite) sau din blochete de calcar, dar şi morminte în gropi simple. Numeroase vase de lut ars, opaiţe, vase din sticlă şi bijuterii (cercei confecţionaţi din aur, mărgele din sticlă şi cornalină, brăţări din sârmă de bronz), fibule de bronz şi monede au fost descoperite în zona necropolei romano-bizantină.

Dr. Colesniuc a mai afirmat că un mormânt deosebit de important, unde au fost înmormântaţi 20 de defuncţi, a fost descoperit la adâncimea de 1,20 m. Monumentul arheologic a fost cercetat în anul 1983. Intrarea în mormânt se făcea printr-un dromos (culoar de acces) cu o lungime de 3 m. Acesta era prevăzut cu 5 trepte. Camera funerară are lungimea de 3,60 m, lăţimea de 2,30 m şi înălţimea maximă de 2,18 m. „Tavanul este boltit, tencuit cu un liant alb-cenuşiu, cu plevă în compoziţie. Interesant este faptul că, în antichitate, accesul în camera funerară s-a realizat printr-o intrare aflată pe peretele de est, dromosul fiind blocat cu o lespede de calcar. Pe pereţii dromosului şi deasupra intrării în camera funerară sunt pictate, cu vopsea roşie, mai multe cruci. Tot aici, a fost descoperită şi o inscripţie în limba greacă, scrisă cu vopsea roşie. Textul, tradus în limba română, este următorul: „Doamne ajută-mă şi spală-mă!”, semnificaţia fiind aceea de mântuire”, a subliniat Colesniuc.

Şi în camera funerară exista câte o cruce, pe fiecare dintre cei patru pereţi, pictată cu aceeaşi vopsea roşie. Interesant este şi faptul că în camera funerară, pe pereţii de vest şi de est, au fost realizate opt orificii în care au fost fixate patru bârne, ce susţineau o podea pe care s-au practicat ultimele înhumări. O altă inscripţie în limba greacă, scrisă tot cu vopsea roşie, a fost descoperită pe peretele de vest. Textul inscripţiei este: „Nu mă voi teme Doamne, pentru că Tu eşti cu mine”.

Cercetările au demonstrat că au existat două faze distincte în care s-au realizat înhumările. În prima fază au fost înhumaţi 11 defuncţi, ale căror resturi au fost descoperite în gropile săpate în cele patru colţuri ale camerei funerare. În adâncitura din colţul de sud-est a fost descoperită şi o cruce din aur, cu o piatră roşie în centru. În cea de-a doua fază au fost înhumaţi 9 defuncţi (pe podeaua de scândură menţionată mai sus), după ce au fost adunate rămăşiţele celor 11 schelete şi au fost îngropate în colţurile camerei funerare. Ultimii înhumaţi aveau, ca inventar funerar, vase ceramice şi un vas din bronz. Inventarul funerar, stilul de construcţie şi inscripţiile descoperite, monumentele funerare din necropola romano-bizantină toate ne descriu viaţa spirituală a callatienilor, în secolele IV-VI d.Hr.

Mormântul pictat cu psalmi, din necropola paleo-creştină a Callatisului, reprezintă o raritate pentru monumentele arheologice din perioada creştinismului timpuriu a Dobrogei și prin punerea sa în valoare se va arăta perenitatea elementului creștin multimilenar.

Conf. univ. dr. George V Grigore

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*