Ultima filă din Calendar

Ultima filă din Calendar

Din Calendar am rupt o filă
A fost ultima, din acest an,
Iar pe catargul luntrei vieţii
În zorii-albaştrii ai dimineţii
Am scris: ’Nainte, la liman!

În timpul scurt de acostare
Privind în urmă, meditând,
Vedem cum am peregrinat
Pe mare-n lungul ei şi-n lat
Cu luntrea vieţii, navigând.

Puţine-au fost clipele bune
În linişte pe-a vremii valuri,
Dar drumu-a fost tot înainte
Sub soarele de foc fierbinte,
Spre sfinte şi dragi idealuri.

Mai multe-au fost zilele rele
Când vânturi grele şi furtuni,
Ne-au aruncat din val în val
Când în adânc, când în aval,
Ca sa ne-azvârle, în genuni.

Purtaţi în larg, fără încetare
De valuri mugind prin furie,
Am stat în luntrea plutitoare
Pe-a apei neagră-nvolburare
Unde-am vâslit, cu bărbăţie.

Şi-am reuşit, iată ‘ncă un an
Să-l traversăm pân-la sfârsit,
Să ducem lupta mai departe
Cum e scris, în Sfânta Carte
Spre-un sfânt ideal întrezărit.

Deşi purtăm dureri nespuse
În suflete prea greu zdrobite,
Ne bucurăm căci harul sfânt
Nu s-a retras de pe pământ,
Se-observă, în zilele lungite.

Si cu încrederea nezguduită
Privind la marile făgăduinţi,
Vom lua iar startul să păşim
Cu-ncredere-n scopul divin,
Spre-aceleaşi sfinte năzuinţi.

Prin greul vieţii-L vom striga
Pe Domnul Sfânt cu ajutorul,
Să ne-ocrotească-n noul an
Pei marea vieţii, spre liman,
Să nu ne poticnim. . . piciorul.

Să-l onorăm, în ce vom face,
Să Îi dăm slavă şi-nchinare,
Şi-n clipe bune şi-n furtună
Cu Domnul să fim împreună
Pe-a’ mării valuri mişcătoare!

Flavius Laurian Duverna

Alte articole interesante

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*