Câteodată…

Câteodată…


Câteodată te plângi că n-ai bani, n-ai un leu
Si decizi că de vină e doar Dumnezeu
Că nu-ți dă și că trece de tine mereu
Dar tu uiți că și altora le este greu…

Câteodată blestemi „soarta” fără noroc
Și gândești: viața e doar un simplu joc…
Când o boală apare fără milă lovind
Uțti că El este Sus, te așteaptă cu jind…

Să Ii spui: Tată, vindecă tu boala grea
Că aici pe pamânt, nu am pe nimenea
Doar în Tine mă-ncred, te rog, nu mă lăsa
Iartă-mă, dar nu-s gata a pleca…

Câteodată gândești: nimeni nu mă iubește
Și cel mai de – aproape mă părăsește
Uitând că pe dealul Golgotei, cândva
Dumnezeu Însuși Și-a luat Crucea grea..

Și ți-a spus, și mi-a spus, chiar atunci, la Calvar:
Iubirea divină e al Cerului dar!
Sunt aici pentru tine și oricând te primesc,
Chiar de-i greu de-nțeles, Eu, Iisus, te iubesc!

Dana Dobre

Alte articole interesante

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*