Ca un copilas…

Ca un copilas…

????????????????????????????Te laud, Tata, Doamne al cerului si al pamantului, pentru ca ai ascuns aceste lucruri de cei intelepti si priceputi, si le-ai descoperit pruncilor.
Matei 11.25

Simplitatea credintei

Prin inteligenta sa, omul a reusit sa patrunda in multe taine ale creatiei. Dar este regretabil ca omul uita repede ca toate capacitatile sale sunt un dar al Creatorului. Insa „lucrurile adanci ale lui Dumnezeu“ (1 Corinteni 2.10) sunt un domeniu in care inteligenta omului nu poate patrunde. Dumnezeu poate fi cunoscut numai daca Se reveleaza El Insusi; iar El S-a revelat in Persoana Fiului Sau, incat si copiii Il pot recunoaste. De aceea, un om simplu Il recunoaste pe Dumnezeu in lucrarile Sale mai bine ca unul care se crede invatat.

Mantuitorul a pus mereu in fata celor ce se credeau mari, simplitatea copiilor. El a spus: „Adevarat va spun ca, daca nu va veti intoarce la Dumnezeu si nu va veti face ca niste copilasi, cu niciun chip nu veti intra in Imparatia cerurilor“ (Matei 18.3). Copilul, in simplitatea sa, crede tot ce spun parintii. Dumnezeu vrea sa ne descopere taine adanci prin credinta noastra simpla in El. Sa ne punem si noi toata increderea in Dumnezeu si in Cuvantul Sau, si astfel Il vom putea cunoaste pe Domnul si Mantuitorul nostru!

Ce le spunem copiilor despre credinta?

Este foarte dificil sa-i vorbesti unui copil despre lucruri abstracte la o varsta frageda, dar exemplul personal, ceea ce vede si aude in casa, contribuie foarte mult la primele notiuni despre credinta.

Seara, asaza-te pe genunchi si spune rugaciunea impreuna cu copilul. Chiar daca la inceput nu stie sa interpreteze, cu timpul va invata si se va ruga singur, fara sa i se ceara acest lucru.

Invata-l pe copil sa vorbeasca frumos, sa fie ascultator, sa fie cuminte si sa faca fapte bune. Faptele bune ilustreaza credinta noastra, pentru ca nu-i credincios cel care merge toata ziua la biserica, ci cel care intelege suferinta si durerea aproapelui si-i poate darui, spre alinare ori bucurie, cate ceva din putinul pe care-l are.

Invata-l pe copil sa daruiasca. Daca este singurul copil din familie, ai grija sa nu cresti un egoist, care va crede ca lui i se cuvine totul. Uneori, copilul poate fi un mic tiran care, efectiv, sa-i terorizeze pe cei din jur. Invata-l sa nu rada de defectele fizice ale celor din jurul lui, sa-si iubeasca si sa-si respecte colegii indiferent de culoarea pielii dar, mai ales, sa nu judece pe nimeni, niciodata.

Ca parinte, incearca sa-ti educi copilul in spiritul poruncilor din Biblie care, cu timpul, pot deveni pentru el principii de viata si nu uita ca bunele obiceiuri se invata de acasa, din familie, si vor fi pastrate toata viata, iar credinta, picurata simplu, cu dragoste si rabdare, in sufletul copilului, poate forma, intr-adevar, caractere.

One Comment

  1. cautam copilas ca sa intru pe http://www.copilas.ro si am gasit acest articol.

    Nu stiu daca exagerez eu dar eu folosesc rar „poruncile” cand ma exprim fata de copii si alte persoane. Nu ca vreau sa indulgesc mesajul dar omul il percepe diferit decat a fost destinat.

    Le-am explicat copiilor ca poruncile mele: nu sari pe geam, nu trece fara mine strada, nu fugi cu cutitul prin casa, ce inseamna pentru ei? Asa au inteles ca porunca nu e rea.

    Daca as fi parinte rau nu as avea porunci. Le-am aratat exemplu de familie in care parintii isi iubeau copiii asa ca nu aveau porunci. Copiii aceia stricau ce vedeau in cale, injurau si parinti se uitau. Ei insisi au zis ca nu e normal.

    Cred ca le va fi folositor si poate si altora.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.