Sabatul

sigiliul-ziua-de-odihna-800x600

Sabatul: Argumente istorice:

Din timpul apostolilor pana la imparatul roman Constantin cel Mare, crestinii au serbat Sabatul (sambata) ca zi sfanta, in timp ce duminica (prima zi a saptamanii) era privita doar ca o zi de lucru. In anul 321 d.C. Constantin cel Mare a emis o decizie care impunea odihna in prima zi a saptamanii (duminica) in toate localitatile si orasele, in timp ce oamenilor de la tara li se permitea sa lucreze totusi pamantul. In anul 538 d.C.Conciliul de la Orleans a indepartat si aceasta derogare, impunand duminica ca zi libera, in timp ce sambata devenea o zi de lucru oarecare. In tot cursul timpului a existat tendinta de a se face diferentierea de ceea ce era evreiesc. Pentru crestinism a fost un proces treptat de trecere de la sambata la duminica. Evreii tineau si tin si acum Sabatul (sambata). Iisus a tinut sambata si ucenicii Sai au tinut sambata.

Biblia nu vorbeste despre vreo schimbare a zilei de odihna ordonata de Iisus. Crestinii au inceput sa foloseasca si duminica ca zi de odihna pentru a aminti de invierea lui Iisus (desi nu este vreo indicatie expresa in Biblie). Asa ca au inceput sa tina si sambata si duminica. Romanii ii prigoneau pe evrei. Crestinismul se raspandise in tot Imperiul Roman. Unii dintre crestini, ca sa nu fie confundati cu evreii, au preferat sa tina duminica. Acest proces a durat cam vreo 2-3 secole.

Probabil ca imparatul Constantin cel Mare a avut in vedere si acest lucru. Dar motivul principal a fost ca sa uneasca pe necrestini si crestini, si apoi sa foloseasca aceasta pentru a-si atinge scopurile politice. Necrestinii au fost crestinati in masa. Ziua Soarelui (Sol Invictus, duminica la necrestini) a fost elementul de legatura. Dar, de-a lungul istoriei au fost mereu crestini care au pastrat Sabatul zilei a saptea.

Legea data de imparatul Constantin la 7 martie 321 cu privire la ziua de odihna suna astfel: „Toti judecatorii, orasenii si meseriasii trebuie sa se odihneasca in venerabila zi a soarelui (Sol invictus). Locuitorii satelor insa pot sa se ocupe liber de cultivarea campului, pentru ca deseori se intampla ca nici o alta zi nu este mai potrivita pentru semanarea graului in brazde sau pentru plantarea vitei de vie. In felul acesta castigul dat de providenta cereasca nu trebuie sa se piarda din cauza aceasta”. Originalul latin al acestui text se gaseste in Codex Justiniani.

 Sigiliul lui Dumnezeu – Sabatul

Iisus Hristos : ”Ati desfiintat frumos porunca lui Dumnezeu, ca sa tineti datina voastra.” (Marcu cap 7, vers 9)

Sigiliul este un element important al AUTORITATII si este folosit de conducatori, regi, imparati, legiuitori, institutii, pentru a insemna cu autoritatea vointei lor un document , o hotarire sau o lege, in asa fel incit sa-i confere putere si autoritate in fata lumii, iar lumea sa se supuna acelei legi si sa-i recunoasca AUTENTICITATEA.

Ce contine un sigiliu?

O pecete sau un sigiliu  se aplica pe actele oficiale ale unei tari sau ale unei autoritati internationale. Scopul sigiliului este acela de a dovedi ca în spatele documentului se afla o autoritate reala.

Ca sa fie valabil un Sigiliu contine 1) NUMELE , 2) TITLUL si 3 ) TERITORIUL peste care se întinde si se exercita puterea administrativa a acelei autoritati care a emis si a sigilat acel document, fie ca este institutie, presedinte, legiutor etc.

sigiliul-lui-dumnezeu-sabat

Sigiliul poruncii a 4-a din Decalog:

1. Numele: Domnul Dumnezeul tau;
2. Titlul: Creatorul;
3. Teritoriul: Cerul, pamantul si marea si tot ce e in ele.

Aceste 3 elemente cheie sunt prezente si in Sigiliul Sabatului biblic, pe care Dumnezeu l-a scris El insusi in DECALOG .

Iata cum suna traducerea Sfantului Sinod la 1914 si a preotilor profesori Gala Galaction si Vasile Radu , dupa textele originale ebraice si grecesti , in 1938 :

Adu-ti aminte de ziua Sambetei ca s-o sfintesti pre ea. Sa lucrezi sase zile si sa-ti faci lucrul tau, dar ziua Sambetei este ziua de odihna închinata Domnului Dumnezeului tau. Sa nu faci nici o lucrare in ea. Caci in sase zile a facut Domnul cerurile, pamantul si marea si tot ce este in ele, iar in ziua Sambetei s-a odihnit. De aceea a binecuvantat Domnul ziua Sabatului (Sambetei) si a sfintit-o.

De ce sa tinem Sabatul? Iata dovezile biblice:

1. Dupa ce a terminat lucrarea de creatiune in cele sase zile ale saptamanii, Marele Dumnezeu S-a odihnit in ziua a Saptea (Geneza 2,1-3).
2. Acest fapt demonstreaza ca ziua de odihna a lui Dumnezeu, sau ziua de Sabat, este aceasta si nu alta. Un exemplu: Cand o persoana s-a nascut intr-o zi oarecare, acea zi devine ziua sa de nastere. Tot astfel cind Dumnezeu S-a odihnit in ziua a Saptea, ziua aceasta este ziua Lui de odihna sau ziua de Sabat.
3. De aceea ziua a Saptea trebuie sa ramana pentru totdeauna ziua de Sabat a lui Dumnezeu. Poti tu sa schimbi ziua ta de nastere cu alta zi in care nu te-ai nascut? Desigur ca nu. Tot astfel tu nu poti schimba ziua de odihna a lui Dumnezeu cu o alta zi in care El nu s-a odihnit. Pentru acest motiv, ziua Saptea este ziua de Sabat a lui Dumnezeu.
4. Creatorul a binecuvantat ziua a Saptea (Gen.2,3).
5. El a sfintit ziua a saptea (Exod 20,11).
6. Dumnezeu a instituit ziua Sabatului inca din gradina Edenului (Gen.2,1-3).
7. Ea a fost instituita inainte de caderea omului in pacat; de aceea ea nu este ceva simbolic. Simbolurile au fost introduse numai dupa caderea omului in pacat.
8. Isus a declarat ca „Sabatul a fost facut pentru om” (Marcu 2,27) adica pentru orice om, indiferent de rasa, atit pentru Iudei cit si pentru Neamuri.
9. Sabatul este un memorial al creatiunii (Exod 20,11; 31,17). Ori de cite ori ne odihnim in ziua a Saptea, asa dupa cum a facut Dumnezeu, noi comemoram marele act al creatiunii.
10. Sabatul a fost dat lui Adam ca parinte al rasei umane (Marcu 2,27).
11. Adam este reprezentantul nostru, al oricarei natiuni (Fap.Ap. 17,26).
12. Sabatul nu este o institutie iudaica pentru ca el a fost instituit cu 2300 de ani inainte de a exista poporul Evreu.
13. Biblia nu-l numeste „sabatul evreilor”, ci „Sabatul Domnului Dumnezeului tau”. (Exod 20,11)
14. In perioada patriarhala gasim referinte cu privire la Sabat (Gen.2,1-3; 8,10.12; 29,27.28, etc.)
15. Sabatul a fost sarbatorit inainte de a fi fost data Legea celor Zece porunci pe Sinai (Exod 16,4.27-29).
16. Sabatul a fost asezat in inima Legii Sale morale (Exod 20,1-17).
17. Sabatul Zilei a Saptea a fost poruncit de Dumnezeu cu vocea Sa din mijlocul focului (Deut. 4,12.13).
18. Sabatul Domnului impreuna cu celelalte porunci ale Sale, a fost scris apoi cu degetul lui Dumnezeu (Exod 31,18).
19. Domnul a sapat poruncile sale pe table de piatra aratand natura lor neschimbatoare (Exod 32,15.16).
20. Poruncile erau pastrate cu sfintenie in chivot (Deut. 10,1-5).
21. Domnul interzice activitatea in ziua Sabatului chiar in perioadele cele mai urgente de lucru ale anului. (Ex.34,21).
22. Dumnezeu a avut de gind sa nimiceasca pe Israel din cauza profanarii Sabatului (Ezech. 20,12.13).
23. Sabatul este semnul dintre Dumnezeu si poporul Sau. (Ezech. 20,20)
24. Dumnezeu a fagaduit ocrotirea Ierusalimului cu conditia sfintirii Sabatului (Ier. 17,24.25).
25. Captivitatea Babiloniana a fost urmarea profanarii Sabatului (Neemia 13,18).
26. Distrugerea Ierusalimului prin foc a fost urmarea profanarii Sabatului (Ier. 17,27).
27. Dumnezeu a fagaduit o binecuvantare speciala pentru strainii care vor pazi Sabatul (Isaia 56,6.7).
28. In capitolul 56 din Isaia este profetia facuta pentru dispensatiunea crestina care va pazi cu sfintenie Sabatul Domnului.
29. Dumnezeu a fagaduit ca va binecuvanta pe toti cei care vor pazi Sabatul. (Is.56,2).
30. Domnul numeste Sabatul „Ziua Mea cea sfinta” (Is. 58,13)
31. Dupa spartura facuta in Legea lui Dumnezeu (porunca a patra) timp de mai multe secole, Sabatul avea sa fie restatornicit in zilele de pe urma (Is. 58,12.13).
32. Toti profetii Domnului au sfintit ziua Sabatului.
33. Iisus, Fiul lui Dumnezeu, a respectat Sabatul cind a fost pe pamint (Luca 4,16; Ioan 15,10). El a urmat exemplul Tatalui Sau.
34. Ziua Domnului este ziua a saptea (Apoc. 1,10; Marcu 2,28; Is. 58,13; Exod 20,10).
35. Iisus se intituleaza „Domnul Sabatului” (Marcu 2,28) pentru ca El il iubeste si il ocroteste de atacurile vrajmasului asa cum un sot isi ocroteste si iubeste sotia lui. (1Petru 3,6).
36. Iisus a aparat Sabatul ca fiind o institutie facuta spre binele omului (Marcu 2,23-28).
37. Iisus nu a desfintat Sabatul dar a aratat ca este ingaduit a face bine in zilele de Sabat (Mat. 12,1-13).
38. El a invatat pe oameni ca nu este o calcare (profanare) a Sabatului daca faci bine in ziua de Sabat. (Mat. 12,12)
39. Iisus a indemnat pe urmasii Sai sa se roage pentru sfintirea Sabatului chiar si dupa invierea Sa (Mat. 24,20).
40. Femeile evlavioase care au urmat pe Iisus au tinut cu grija ziua a saptea chiar dupa moartea Sa (Luca 23,56).
41. La 30 de ani dupa invierea lui Iisus, Duhul Sfant ne raporteaza ca Pavel si tovarasii lui au respectat ziua Sabatului (Fap.Ap. 13,14).
42. Pavel, apostolul Neamurilor, aminteste in cuvintarea sa despre ziua Sabatului (Fap.Ap. 13,27).
43. Neamurile au rugat pe Pavel sa le predice in Sabat (Fap.Ap. 13,42).
44. In Sabatul urmator, aproape toata cetatea s-a adunat sa auda Cuvantul lui Dumnezeu (Fap.Ap. 13,44). Era anul 62 d.Hr.
45. In conciliul de la Ierusalim, in prezenta apostolilor si a multor discipoli, Iacob aminteste despre ziua Sabatului (Fap.Ap. 15,21).
46. Chiar acolo unde era o sinagoga, intr-o colonie romana, la Filipi, Pavel si Timotei au serbat Sabatul (Fap.Ap. 16,12.13).
47. Ziua de odihna si de cult a lui Pavel era Sabatul (Fap.Ap. 17,2).
48. Pavel predica in ziua Sabatului (Fap.Ap. 17,2.3).
49. In cartea Faptele Apostolilor ni se raporteaza despre 84 adunari tinute in ziua Sabatului (Fap.Ap. 13; 14.44; 16,13; 18,4.11).
50. Nu gasim in Noul Testament nici o disputa intre crestini si Iudei in legatura cu serbarea zilei de Sabat. Aceasta este o dovada puternica care ne arata ca toti crestinii respectau aceeasi zi ca si Iudeii.
51. In toate acuzatiile aduse de Iudei lui Pavel, niciodata ei nu l-au invinuit cu privire la respectarea Sabatului. Daca el nu ar fi pazit Sabatul, de ce nu l-au acuzat Iudeii asa dupa cum au facut cu privire la circumciziune?
52. Pavel marturiseste despre sine insusi ca a pazit Legea si prin urmare el a respectat Sabatul. (Fap.Ap. 25,8)
53. Sabatul este mentionat in Noul Testament de 59 de ori, intotdeauna cu respect, purtand acelasi titlu pe care il are in Vechiul Testament, adica „Ziua Sabatului”.
54. Nu gasim nici un cuvint in toate cartile Noului Testament cu privire la schimbarea sau desfiintarea Sabatului.
55. Dumnezeu nu a dat niciodata permisiunea vreunei persoane sa lucreze in ziua Sabatului. Cu ce drept majoritatea crestinilor de azi folosesc ziua de Sabat pentru lucrari obisnuite?
56. Nici un crestin care a trait inainte sau dupa invierea Mantuitorului, nu a lucrat in ziua a saptea ca in celelalte zile ale saptaminii.
57. Nu ni se raporteaza in Biblie ca Dumnezeu a mutat binecuvantarea si sfintirea zilei a saptea de la creatiune, in alta zi.
58. Deoarece Sabatul a fost instituit in Eden inainte de caderea omului in pacat, el va fi serbat pe vecie pe noul pamant.
59. Sabatul zilei a saptea este o porunca importanta din Legea lui Dumnezeu, deoarece El insusi a rostit-o cu gura Sa si a sapat-o cu degetul Sau pe tablele de piatra la Sinai. Cand Iisus a inceput activitatea Sa pe acest pamant, El a declarat ca nu a venit sa desfinteze Legea.
60. Iisus a condamnat cu severitate pe farisei de ipocrizie pentru ca ei pretindeau ca iubesc pe Dumnezeu in timp ce ei anulau o porunca din Decalog si anume porunca a cincea (Marcu 7,6-13) tinind in locul ei traditia sau datina omeneasca (v.9). Toti cei care serbeaza astazi duminica tin o traditie sau o datina omeneasca ce nu are nici o valoare inaintea lui Dumnezeu (v.7).