La orizontul clipei

La orizontul clipei ma sfarseam agale,
Un cumul ma clasa, de Cer, departe,
Carmazul ma infasura-n petale,
Isi alungira umbrele, pacate.

Se scufunda luminatoru-n ape
Si ma pastea o noapte fara stele
Cand dintr-un Munte rasari, aproape,
Un Soare bland, minunea vietii mele.

Ma-nfasurat cu Raze cristaline,
Sa ma lipesc de pieptul Lui fierbinte,
Iar cand L-am intrebat de unde vine,
Mi-a spus ca din Iubirea de Parinte.

El m-a spalat cu lacrima-I de Sange,
M-a sters cu pletele-I de Aur pur
Si am stiut ca numai El invinge,
Prin El putea-voi tot greul sa indur.

Isus, Cristosul, Fiul Lui Dumnezeu,
El este Calea spre desavarsire,
Este speranta cand drumul e prea greu,
El este Usa, vesnica Iubire.

Azi, pentru Harul Lui atat de mare,
Laud Imparatul, cu foc, necurmat,
Mi-e inima deschisa ca o floare,
Sa-I fiu mireasma, pentru ca m-a salvat.

La orizontul clipei, pe-o colina,
Acolo unde mi-a platit pacate,
Ma va sorbi in Raza Lui divina,
In desfatarea Vietii fara moarte.

Ana Haz

Alte articole interesante

One Comment

  1. ion buciuman

    Ana are haz
    și încă mai încape
    petala de topaz
    de peste ape
    la orizontul clipei
    nu claca
    mai ai de tors
    ne-ntors
    fuior de alpaca

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*