Framantari

lbNu clipa ma-nspaimanta cel mai tare,
Nici timpul care trece nevazut,
Ci vorba aruncata la-ntamplare,
Zambetul fals si glasul prefacut.

Nu vremea ma-nspaimanta cel mai tare,
Nici anotimpuri care vin si trec,
Ci lumea complacuta-n nepasare
Si felu-n care viata isi petrec.

Nu anii ma-nspaimanta cel mai tare,
Nici crucea ce o duc anevoios,
Ci un raspuns la marea intrebare:
„Ce ai lucrat in via lui Cristos?”

Nu lipsa ma-nspaimanta cel mai tare,
Nici lacrima ce cade uneori,
Ci starea mea, cand voi privi in zare
Si Te-oi vedea Isus, venind pe nori.

Nu boala ma-nspaimanta cel mai tare,
Nici rana ce ma-mpiedica s-alerg,
Ci cum ma vezi pe mine-ntre fecioare
Si ce fac eu, mai mult sa Te-nteleg.

Nu vremea, anii, clipe, lipsuri, boala,
Nici anotimpuri, stari si rani in trup
Ma inspaimanta. Ci trairea goala
Si ce loc Doamne-n trupul Tau, ocup!

Lucica Boltasu

Alte articole interesante

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*