Interviu cu soprana Luiza Spiridon: “Este foarte important sa incurajati tinerii, fiecare are un talent”

LUIZA SPIRIDONBucuria de a trai se amplifica atunci cand in jurul tau intalnesti oameni speciali, a caror prezenta aduce multa bucurie, mai ales cand acestia te incurajeaza sa mergi mai departe pe drumul credintei, folosind darurile primite de la Dumnezeu spre bucuria celor din jur si spre slava lui Dumnezeu.

Un mesaj incurajator ne intampina pe site-ul oficial al Luizei Spiridon, care ne indreapta privirea catre cer: “Muzica este o izbucnire a sufletului, muzica este o pregustare a corurilor ingeresti, muzica este tot ceea ce avem mai bun in calatoria noastra spre vesnicie”.

A cantat sau colaborat in ultimii patru ani alaturi de solisti si formatii foarte indragite in mediul crestin si nu numai, precum: Paula Seling, Sarah Stroici, Corina Spatariu, Vili Dula, Catalin Gatan, Alma Quartet, Grupul Vocal Elogio, Christall Quartet, Corul Liceului Teologic Adventist „Stefan Demetrescu”, Grupul Vocal BCM din Brazilia, Damian Vlad, Cadmiel Botac …

Prima data am auzit-o pe Luiza Spiridon cantand live la un concert de caritate organizat de Fundatia Alinare si am ramas placut surprinsa. Nu doar de vocea lina si totodata puternica, care impresioneaza de la prima interpretare, ci mai ales prin simplitatea si modestia care o caracterizeaza, atribute ale unei tinere care a absolvit Liceul de Muzica si Arte Plastice « Constantin Brailoiu » si ulterior a fost admisa cu nota maxima la Facultatea de Muzica – sectia Canto Clasic din Craiova, unde si-a mentinut pozitia de lider, obtinand an de an bursa de merit sau de studiu.

La inceput eram uimita de numeroasele concerte despre care auzeam si citeam ca le sustine, atat in tara cat si peste hotare, gandind ca pentru multi ar insemna un efort supraomenesc. Am stat de vorba cu Luiza Spiridon in acest sens, iar din interviul pe care il vom reproduce in cele ce urmeaza, vom intelege ca Dumnezeu este cel care da putere celor care se pun in slujba Sa.

Afirmativ.com (A): Se apropie sfarsitul anului si fiecare om isi face bilantul. Cum te simti dupa un an de slujire neobosita, concertele din tara si din strainatate?

Luiza Spiridon (L.S.): La inceputul lunii decembrie am facut o trecere in revista a activitatii noastre din 2014. Uitandu-ne pe calendar, am constatat ca am fost in peste 75 de biserici din Romania si in alte 12 din afara tarii, locuri in care am cantat sau am sustinut un program. Fie ca a fost vorba de concerte, programe speciale sau cununii religioase, am mers cu drag, aducand in inimile oamenilor bucurie si speranta. Nu pot spune ca la sfarsitul acestui an sunt obosita. Oboseala a fost acoperita de satisfactia ca am putut face ceva pentru Dumnezeu si faptul ca am reusit sa aduc in inimile oamenilor un strop de bucurie. A fost un an deosebit deoarece nu am cantat doar in bisericile adventiste. Am fost invitata si in Bisericile Evanghelice si Baptiste dar si intr-o Biserica Adventista Ghaneza unde am putut observa o alta cultura si un altfel de inchinare fata de cum suntem noi obisnuiti in Romania. Raspunzând la intrebare, pot spune ca ma sunt implinita si cu sufletul impacat pentru toata activitatea mea din decursul anului 2014.

A: Cum se impaca cele doua statusuri in viata ta, cea de artist si cea de sotie?

LUIZA

L.S: Tinand cont ca toata activitatea mea de artist se bazeaza in mare masura si pe ajutorul sotului meu, in opinia mea, am reusit sa le imbin frumos. Concertele si programele speciale la care particip se desfasoara intr-un procent de aproximativ 85% in weekend, asa ca pot merge alaturi de sotul meu. Singura nu cred ca as fi reusit sa fac ceea ce am facut pana acum, asa ca “activitatea” de sotie imi permite sa dezvolt foarte bine si activitatea de artist 🙂 .

A: Evident ca sotul tau te sustine si te insoteste pretutindeni. A reusit sa se acomodeze cu ritmul acesta de viata de slujire care presupune sacrificiu personal?

L.S: Alaturi de el merg oriunde sunt chemata. Este foarte important sa ai o persoana apropiata care sa te sustina, sa te incurajeze si sa organizeze toate evenimentele. Exista momente in care sunt descurajata, insa el este acolo langa mine si ma incurajeaza. Cu toate ca el are si un job si in timpul saptamanii de dimineata pana seara este plecat la munca, reuseste sa reziste si la sfarsitul saptamanii cand trebuie sa plecam. Mi-a spus de mai multe ori ca daca l-ar plati cineva sa faca asta, nu ar face, insa bucuria si satisfactia ca ai facut ceva pentru Dumnezeu este mai presus de orice si iti da putere sa mergi inainte.

A: Ati ajuns vreodata la capatul puterilor, adica momente de genul: Avem nevoie de o pauza!

L.S: Am avut parte si de astfel de momente, mai ales in weekend-urile pline (si Sambata si duminica – Concerte). Am avut un moment de pauza in care am stat o luna acasa, la inceputul acestui an. Am avut niste probleme de sanatate si am hotarat sa avem putina grija de noi. Cele mai obositoare zile au fost acelea in care, de ex., Sambata trebuia sa cantam la Arad, iar duminica sa fim la Ploiesti, sau Sambata am avut concert la Darabani si duminica in Bucuresti. Dupa ce treceau aceste zile, ne doream foarte mult o pauza :). Mai sunt momente de descurajare atunci cand auzim lucruri neadevarate despre noi si activitatea noastra, atunci cand oamenii critica doar ca sa critice, nu sa indrepte greselile, insa toate astea ne arata ca lucrarea aceasta este una foarte importanta si cineva ar vrea sa o “murdareasca”.

A: Va doriti un copil?

20140731_luiza-spiridon_0258 copy

L.S: Ne dorim un copil, insa, toate la timpul lor. Suntem constienti ca atunci cand vom avea un copil, deplasarile noastre se vor reduce foarte mult.

A: Ce spun parintii despre chemarea la sjujire pe care o aveti amandoi?

L.S: Parintii s-au obisnuit. La inceput erau foarte ingrijorati pentru noi, insa, acum, aceasta slujire face parte din viata noastra si ei s-au acomodat. Ne incurajeaza insa in acelasi timp sunt destul de ingrijorati atunci cand avem deplasari mari.

A: Esti incredintata ca fiecare om credincios este chemat sa aduca lumina acolo unde isi desfasoara activitatea, sa marturiseasca despre Dumnezeu?

L.S: Da. Fiecarui om, Dumnezeu i-a dat un dar, si prin acest dar poate aduce speranta in inimile oamenilor cu care intra in contact. Dumnezeu mi-a dat acest dar al cantatului si atat cat pot, aduc bucurie oamenilor si Ii dau slava lui Dumnezeu. Trebuie sa fim constienti ca darurile noastre sunt de la Dumnezeu si trebuie sa le folosim pentru El.

A: Cum ar arata biserica daca fiecare si-ar face partea?

L.S: La nivel teoretic cred ca stim cum ar arata si cum ar fi toate lucrurile daca fiecare membru si-ar face partea sa in lucrare. In opinia mea, sunt oameni carora le place sa lucreze, sa ia initiativa in a face multe lucruri si sunt oameni carora trebuie sa le spui ce sa faca. La inceput mie mi-a fost destul de greu sa incep aceasta lucrare, insa, fiind incurajata si ajutata de sotul meu, am reusit sa pun in valoare darul lui Dumnezeu pentru mine. Cand vom lasa invidia si alte lucruri care distrug si ne vom uni fortele in a face lucrarea lui Dumnezeu, cand ii vom ajuta pe ceilalti de langa noi si nu ii vom mai judeca, abia atunci vom reusi sa ducem la bun sfarsit lucrarea pe care Dumnezeu ne-a lasat-o.

A: Care au fost proiectele Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea la care ai participat in cei 4 ani si cum ai fost incurajata sa le sustii?

L.S: Proiecte au fost si sunt multe. O sa detaliez doar cateva. Un prim proiect a fost albumul „Vis de zapada”. O parte din veniturile obtinute prin vanzarea acestui album, au fost folosite la azilul din comuna Mogosesti, judetul Giurgiu. A fost un proiect al bisericii Adventiste Bellu din Bucuresti in colaborare cu Fundatia Alinare. Timp de un an am mers o data pe luna cu mai multi membri ai acestei biserici si am vizitat acest azil. Vorbeam cu oamenii de acolo, ii incurajam, le cantam si le daruiam un pachetel facut de responsabilii acestui proiect.

In primavara anului 2011, din banii obtinuti prin vanzarea albumului „Vis de zapada”, am cumparat saltele pentru acei oameni, deoarece saltelele existente erau distruse. Asadar am luat saltele impermeabile pentru acei batrani. Am stabilit o zi si impreuna cu tinerii de la Biserica Bellu si voluntarii Fundatiei Alinare am mers la acest azil pentru a face curatenie si a darui acelor oameni saltelele si hainele.

Ajunsi acolo ne-am impartit atributiile, unii au curatat baile, altii au tuns batranii, altii i-au barbierit, altii le-au impartit hainele. O alta parte din tinerii veniti au schimbat saltelele si au pus in curte bancutele cumparate tot din acest proiect. Imi amintesc cu drag de acea zi in care am putut sa facem ceva pentru cei din jurul nostru.

Un alt proiect la care am participat a fost proiectul „Vreau la Scoala”, proiectul ADRA ROMANIA. O parte din banii obtinuti prin vanzarea cd-ului „Vis de copil” au fost donati acestui proiect. Au mai fost apoi o serie de proiecte la care am participat alaturi de Fundatia Alinare.

Un alt proiect independent a fost realizat in prima parte a acestui an. In 2013, am avut un turneu in Elvetia si am hotarat ca jumatate din banii obtinuti sa ii folosim intr-un scop umanitar. Avand deja o colaborare cu centrul de recuperare Dr Nicolae Robanescu din Bucuresti, si stiind ca managerul acestui centru, doamna doctor Luminita Padure doreste sa puna un sistem de sonorizare in fiecare salon, am preluat noi aceasta dorinta a doamnei doctor si am realizat acest sistem de sonorizare. Acum, copiii cu handicap care sunt la recuperare pot asculta cuvinte de speranta si muzica. Radio Vocea Sperantei este in fiecare salon al acestui spital.

Pentru 2015, avem in plan sa realizam un album si 100% din fondurile obtinute sa fie donate in scopuri umanitare. 

A: Un cuvant de incurajare pentru toti cei care-L cauta pe Dumnezeu si cum Se descopera Dumnezeu prin muzica.

L.S: Lucrarea prin muzica este una deosebita la acest moment, deoarece muzica reuseste sa transmita sentimente de bucurie si speranta in inimile oamenilor. In timpul celor 4 ani de slujire prin muzica, am avut multe experiente si am primit multe mesaje de la oameni care in opinia mea era imposibil sa ii sensibilizezi prin cuvinte. Sunt experiente frumoase care ma incurajeaza si imi dau putere sa merg mai departe. Imi aduc aminte de momentul in care am venit la biserica si dirijorul corului m-a invitat sa cant. Atunci am prins curaj si am inceput sa cant in corul bisericii. Este foarte important sa va incurajati tinerii. Fiecare tanar are un talent, insa depinde foarte mult daca exista cineva care sa il ajute sa-si dezvolte talentele. Va incurajez sa ajutati tinerii in dezvoltarea lor, sa ii implicati in activitatile bisericii si sa-i incurajati mereu!

A: Iti multumim pentru timpul acordat acestui interviu si Dumnezeu sa va calauzeasca familia in lucrarea deosebit de frumoasa pe care v-a incredintat-o!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*