Muntii – Flavius Laurian Duverna

Mountains-Wallpaper-WidescreenMunţii înalţi…şi împăduriţi
Cu-a lor cetină, tot verde,
În spre cer stau neclintiţi
Fiind de codrii, – străjuiţi
Fără ei faima şi-ar pierde.

Munţii falnici în ei poartă
Comori fel de fel, bogate,
Şi nu-s scrise într-o cartă,
Dar însemnate-s pe hartă
Şi le duc în sân pe toate.

Munţii-nverziţi, an de an,
Viaţa noastr-o desfătează,
Din punct de vedere-uman
Şi-admirându-i, simultan,
Conştiinţa ne-o ţin trează!

Dumnezeu, Şi-a pus în ei
Despre Sine slava-I mare,
Ce-o-nţeleg, numai acei
Ce prin prisma dragostei
Cred în forţa-I Creatoare.

Munţii, dealuri, şi câmpii
Despre El toate vorbesc,
De priveşti, sunt mărturii
Pentru noi, ce suntem vii,
Şi-a Lui slavă, o vestesc.

Cât de minunate,-s toate
În lucrarea-I cea măreaţă,
Ce ne spun că sunt create
De Domnul ca bune foarte
Spre-a ne-nveseli în viaţă.

Flavius Laurian Duverna

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*