Invidia, otrava unui suflet mic. Antidotul biblic

invidiaInvidia este un sentiment de nemultumire egoista provocat de prosperitatea sau de avantajele cuiva. Cineva spunea ca “gelozia este durerea pe care o simti cand crezi ca cineva are ceva care iti apartine tie”. Omul gelos este gelos daca i se ia ceea ce-i apartine. Invidia insa e durerea pe care o simte cineva cand altcineva are ceva ce ii apartine de drept”. Cand cineva e mai apreciat decat noi in biserica e invidie, nu gelozie.

Evidentiind diferenta dintre invidie si gelozie in contextul Bibliei, o lucrare de referinta spune: „Gelozia . . . este dorinta de a fi la fel de instarit ca altcineva, iar invidia, dorinta de a priva pe cineva de bunurile sale“. Cel invidios nu este doar nemultumit vazand bunurile altora, ci si ravneste la ele.

Napoleon Bonaparte, Iulius Caesar si Alexandru cel Mare. Toti trei au cunoscut gloria si puterea, insa au fost macinati de un sentiment care poate otravi sufletul: invidia. Invidia se poate strecura in inima unei persoane, indiferent de bogatia, de calitatile sau de succesul acesteia.

Intrebari frecvente pe care fiecare credincios si le-a pus cel putin o data in viata sunt: Cum se naste invidia? Care sunt consecintele ei? Ce putem face pentru a nu-i permite sa puna stapanire pe viata noastra?

Factori care alimenteaza invidia

Toti oamenii au „spirit de invidie”. Insa exista mai multi factori care pot hrani aceasta inclinatie. Referindu-se la unul dintre ei, apostolul Pavel a scris: Sa nu umblam dupa o slava desarta, intaratandu-ne unii pe altii si pizmuindu-ne unii pe altii. (Gal. 5:26). Spiritul de competitie poate accentua tendinta noastra spre invidie.

Ce spune Biblia

In Biblie gasim multe exemple. Unele dintre ele ne arata cum se naste invidia, dar si cum ne otraveste ea viata daca ii permitem sa ne domine.

Sa luam exemplul lui Cain, fiul intai nascut al lui Adam si al Evei. Cain a fost revoltat ca Dumnezeu a acceptat jertfa lui Abel, iar pe a lui a respins-o. El ar fi putut sa-si corecteze atitudinea, dar s-a lasat orbit de invidie si l-a ucis pe fratele sau. Biblia spune pe buna dreptate despre Cain ca „venea de la cel rau“, de la Satan.

Cei zece frati ai lui Iosif erau invidiosi pentru ca acesta era favoritul tatalui lor. Cand Iosif le-a povestit visele sale profetice, ei l-au urat si mai mult si chiar au vrut sa-l omoare. In cele din urma, l-au vandut ca sclav si, plini de cruzime, l-au facut pe tatal lor sa creada ca Iosif murise. Dupa multi ani, ei si-au recunoscut pacatul si au spus: „Suntem vinovati fata de fratele nostru, caci am vazut necazul sufletului sau, cand ne implora sa-i aratam indurare, dar nu l-am ascultat“.

Regele Solomon a inteles foarte bine cat de departe poate merge invidia. O femeie al carei nou-nascut murise a incercat sa o convinga pe alta mama ca, de fapt, copilul mort era al acesteia. La judecata, femeia mincinoasa chiar a fost de acord ca bebelusul sa fie ucis pentru rezolvarea disputei. Inţelegand cine era adevarata mama, Solomon a poruncit ca bebelusul sa-i fie dat ei.

Invidia poate avea consecinte grave. Exemplele biblice mentionate arata ca ea poate duce la ura, nedreptate si crima. In fiecare situatie, victima nu avea nicio vina.

Ce putem face pentru ca invidia sa nu puna stapanire pe viata noastra?

„Sa ne bucuram cu cei ce se bucura” (Rom. 12:15) Isus s-a bucurat vazand succesul discipolilor sai si a spus ca ei vor avea in predicare realizari si mai mari decat ale sale (Luca 10:17, 21; Ioan 14:12). Intrucat ii slujim in unitate lui Dumnezeu, succesul fiecaruia dintre noi este o binecuvantare pentru toti (1 Cor. 12:25, 26). Prin urmare, sa nu fim invidiosi, ci sa ne bucuram cand cineva primeste responsabilitati teocratice mai mari.

Sa manifestam iubire si afectiune frateasca. Apostolul Petru i-a indemnat pe crestini: „Deci ca unii care prin ascultarea de adevar v-ati curatat sufletele prin Duhul, ca sa aveti o dragoste de frati neprefacuta, iubiti-va cu caldura unii pe altii, din toata inima; (1 Pet. 1:22). Dar ce este iubirea? Apostolul Pavel a scris: Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate; dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie, 5. nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la rau…(1 Cor. 13:4, 5). Fara indoiala, o astfel de iubire va inabusi tendinta spre invidie (1 Pet. 2:1). In loc sa-l invidieze pe David, Ionatan „l-a iubit ca pe sufletul lui” (1 Sam. 18:1).

Sa cautam compania celor care ii slujesc lui Dumnezeu. Scriitorul Psalmului 73 i-a invidiat pe oamenii rai, care traiau in lux si nu aveau probleme. Totusi, el a inlaturat din inima invidia cand a mers in „Sfantul Locas al lui Dumnezeu si am luat seama la soarta de la urma a celor rai“ (Ps. 73:17). Tovarasia celorlalti slujitori ai lui Dumnezeu l-a ajutat sa vada binecuvantarile de care se bucura ‘apropiindu-se de El’ (Ps. 73:28). In mod asemanator, participarea cu regularitate la adunare, alaturi de fratii de credinta, poate avea acelasi efect asupra noastra.

Sa ne straduim sa facem binele. Intrucat nutrea in inima invidie si ura, Cain a fost indemnat de Dumnezeu ‘sa faca binele’ (Gen. 4:7). Dar noi? Cum putem ‘face binele’? Isus a spus ca trebuie sa-L iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau si pe aproapele tau ca pe tine insuti.” (Mat. 22:37–39). Bucuria pe care o simtim cand ii ajutam pe altii este o parte importanta a antidotului la invidie. Participand din plin la lucrarea de predicare a Evangheliei, noi Ii slujim lui Dumnezeu si ne ajutam semenii. Astfel, vom simti cum binecuvantarea Dumnezeului atotputernic ne imbogateste.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*