Ploi – Danut Alexandru Jercan

20711-walking-in-the-rainy-street-1920x1200-artistic-wallpaper

Ploi în sufletele noastre,
Ploi pe dealurile firii,
În privirile albastre,
În pădurile sihastre
Și în țarina iubirii.

Vremea ultimelor replici
Ne-a adus destule ploi…
Printre stropi, eroii epici
Desfășoară sfinte predici
Despre marele război.

Prea puțini se-opresc s-asculte,
Cei mulți nu doresc să vadă…
Ispitirile oculte
Atrag sufletele multe
Către șhow, către șaradă.

Și afară plouă, plouă…
Toarnă apă cu găleata
Iar corabia cea nouă
Are uși deschise… două!
Lumea însă nu e gata…

Și mai tună, mai trăsnește…
Câte un copac mai falnic
Peste drum se prăbușește,
Nepăsarea cucerește…
Prea puțini vor fi la praznic…

Și privim ca la spectacol
Cum se-ncheie, Doamne, harul…
Se caută în oracol
Un răspuns ori un miracol,
Alții-ntreabă doar paharul…

Numai Biblia pe-o masă,
Singuratică, uitată,
Într-o cameră închisă
Stă și-așteaptă nedeschisă,
Numai ea nu e-ntrebată…

Mă-ntreb eu, nedumeritul:
Dumnezeu e echivoc?…
O, de-ar mai veni Tișbitul
Să implore Prea-Sfințitul
Să mai plouă și cu foc!…

Poate-așa ne-om veni-n fire,
Ne-om ascunde în credință…
Și cuprinși de fericire
Vom ploua spre toți iubire…
Doamne, dă-ne biruință!…

Danut Alexandru Jercan

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*