Citate din Biblie transformate in … proverbe romanesti!

20140502_174604

Biblia se remarca in primul rand prin intelepciunea deosebita a unora dintre pasajele continute. De altfel, o parte din pasajele din Biblie au fost preluate si reluate de popoare ani la rand. Unele au intrat in folclorul multor popoare, pierzandu-li-se urma. Au fost asimilate cumva. E grozav sa le redescoperi si poate uneori sa le vezi in varianta lor originala. Punctam doar o parte din pasajele biblice care au intrat in folclorul popoarelor de-a lungul timpului.

In unele cazuri este vorba de expresii care au devenit foarte celebre. S-a si uitat ce au insemnat initial, iar textul biblic poate fi foarte util in acest sens. De la Ana la Caiafa e o expresie eminamente biblica. La fel, varsta matusalemica. Expresia “tap ispasitor” e atat de celebra si atat de putini oameni stiu ce e de fapt acest tap. Multe cuvinte au intrat in limbajul comun din Biblie. Astfel, fariseu a devenit sinonim cu fatarnic. De aici avem si comportament fariseic. Iuda a devenit un simbol pentru tradare. Expresia latina Ecce Homo e familiara multora. Sa-ti porti crucea e o alta expresie preluata din Biblie, dar a carei sens a fost schimbat ulterior. Sa te speli pe maini pentru o vina aminteste de comportamentul lui Pilat. Sa dai orzul pe gaste aduce aminte de Isus care avertizeaza in legatura cu aruncatul margaritarilor la porci, iar gard vopsit are cam acelasi sens cu mormine varuite. Cuvantul talent este iarasi de origine biblica in totalitate. talent e o varianta latinizata de la talant, unitate de masura despre care vorbeste Isus in Parabola talantilor. Si lista poate continua…

Mici propozitii din discursurile lui Isus au fost preluate in folclor de-a lungul vremii sub forma unor proverbe. Cateva exemple in acest sens ar fi:

Nimeni nu e profet in tara lui

Nu stie stanga ce face dreapta

Vede paiul din ochiul altuia si nu vede barna din ochiul sau

Pomul se cunoaste dupa fructe, omul dupa fapte

Intoarce si celalalt obraz

Cine scoate sabia de sabie va pieri

Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face

Acesta este un proverb foarte celebru care totusi rastalmaceste putin una din invataturile lui Isus. Diferenta e usor insesizabila, dar destul de importanta.

Isus a spus de fapt ca „Tot ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel”

In prima varianta esti practic indemnat sa fii doar cuminte. In textul original, insa, esti indemnat la actiune. Esti indemnat sa faci tot ce ai dori sa-ti faca altii tie. Isus continua precizand ca la asta se reduce toata legea

Cine seamana vant, culege furtuna

Acest pasaj apare prima data in scrierile profetului Osea, in Vechiul Testament. Acesta descrie practic in acest pasaj comportamentul israelitilor care au ales sa se inchine la idoli parasindu-L pe Dumnezeu si au ajuns ulterior sa suporte niste consecinte nedorite, respectiv popoarele spre ale caror zeitati au mers i-au cucerit si dus in robie. Acesta este pasajul original: „Fiindca au semanat vant, vor secera furtuna”.

In Noul Testament aceasta sintagma este reluata in scrisoarea trimisa de Pavel comunitatii crestine din Galatia. Aceasta este forma completa a acestui pasaj: „Ce seamana omul, aceea va si secera. Cine seamana in firea lui pamanteasca va secera din firea pamanteasca putrezirea; dar cine seamana in Duhul va secera din Duhul viata vesnica”

Nu face ce face popa, fa ce zice popa

Acest proverb celebru este de asemenea o reiterare a unei propozitii rostita de Isus. Isus s-a referit initial la farisei. Acestia au reprezentat o grupare de evrei reformatori care predicau intoarcerea la textul Scripturii si militau pentru o mai multa dedicare fata de Dumnezeu. De multe ori, nu reuseau insa sa puna in practica invataturile predate. Isus remarca asadar corectitudinea mesajelor lor, dar si lipsa de concordanta dintre invataturi si fapte.

Acesta este pasajul original complet: „Carturarii si fariseii sed pe scaunul lui Moise. Deci toate lucrurile pe care va spun ei sa le paziti, paziti-le si faceti-le; dar dupa faptele lor sa nu faceţi. Caci ei zic, dar nu fac”

O parte din proverbele romanesti isi au originea intr-o carte ebraica de proverbe. Cartea lui Solomon numita simplu Proverbele cauta sa insire o serie de principii sanatoase in a trai o viata inteleapta dupa voia lui Dumezeu.

Redam mai jos cateva din aceste proverbe si modul in care au fost preluate in folclorul romanesc.

Romanesc: Daca taceai filosof ramaneai – acest proverb este unul mai vechi, venit pe filiera romana.

In Biblie: Chiar si un prost ar trece de intelept daca ar tacea, si de priceput daca si-ar tine gura. (Prov.17:28)

Romanesc: Cine sapa groapa altuia cade el in ea.

In Biblie: Cine sapa groapa altuia cade el in ea, si piatra se intoarce peste cel ce o pravaleste. (Prov.26:27) sau Cine rataceste pe oamenii fara prihana pe calea cea rea cade in groapa pe care a sapat-o (Prov.28:10)

Romanesc: Prietenul la nevoie se cunoaste.

In Biblie: Prietenul adevarat iubeste oricand, si in nenorocire ajunge ca un frate. (Prov.17:17)

Romanesc: Prostul nu se lasa pana cand nu spune tot ce stie.

In Biblie: Nebunul isi arata toata patima, dar inteleptul o stapaneste. (Prov.29:11)

In Proverbele lui Solomon lenea este unul din subiectele abordate foarte des. Lenea a reprezentat o tema predilecta de discutie si de maxime si in mediul rural. Iata o paralela de acest tip: „Cine se ia cu lenevia pierde si suta si mia” e o varianta romaneasca pentru „Cine lucreaza cu o mana lenesa saraceste, dar mana celor harnici imbogateste. (Prov.10:4)

Alte proverbe din Biblie despre lene mai sunt:

Lenesul doreste mult, si totusi, n-are nimic. (Prov.13:4)

Cum se invarteste usa pe tatanile ei, asa se invarteste lenesul in patul lui. (Prov.26:14)

Poftele lenesului il omoara, pentru ca nu vrea sa lucreze cu mainile. (Prov.21:25)

De altfel, proverbele din Biblie despre lene par a fi cele care au stat la baza crearii fabulei Greierul si Furnica. Solomon e cel care indica pentru prima oara furnica drept etalon de harnicie: „Du-te la furnica , lenesule; uita-te cu bagare de seama la caile ei si intelepteste-te ! Ea nu are nici capetenie nici priveghetor, nici stapin; totusi isi pregateste hrana vara, si stringe de ale mincarii in timpul secerisului. Pina cind vei sta culcat lenesule? Cind te vei scula din somnul tau? Sa mai dormi putin, sa mai atipesti putin, sa mai incrucisezi putin miinile ca sa dormi!… Si saracia vine peste tine, ca un hot, ca un om inarmat” Proverbe 6,6-11. Relevant in acest caz mai este si textul din Proverbe 10,5 ” Cine stringe vara , este un om chibzuit, cine doarme in timpul seceratui este un om care se face de rusine”.

Un alt pasaj din Biblie care a stat la baza crearii unei alte opere de arta valoroase este cel in care Isus vorbeste despre doi oameni care construiesc doua case. Unul construieste pe nisip, in graba. Altul alege varianta mai dificila fiind intelept si isi face fundatia pe stanca. Ambele case par la fel, dar vine o furtuna. Prima casa e spulberata in timp ce a doua ramane in picioare. Isus vrea sa sublinieze aici ca daca doar Ii ascultam cuvintele suntem ca o casa construita pe nisip. Cand va veni vremea urata nu vom mai sta in picioare alaturi de El. Daca am si pune in practica invataturile Lui am fi ca o casa cu fundatie puternica, in stanca, greu de spulberat chiar si de cele mai mari furtuni. Aceasta poveste pare a constitui baza povestii cu cei trei purcelusi in care fiecare construieste o casa, dar in mod diferit. Cand vine lupul (sau vulpea, in functie de versiune) va ramane in picioare doar casa construita cu intelepciune, din caramizi.

Sursa: http://frumuseteabibliei.wordpress.com

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*