O inima in dar – Lucica Boltasu

Isus cu copilas

M-ai cercetat adeseori o, Tata,

Eu nu stiam ca-mi plange anotimpul,

Simteam strafulgerari ca o sageata,

In inima ce se lupta sa bata

Si ticaitul ei lupta cu timpul.

 

M-ai cercetat si nu stiu daca oare,

Am ascultat atunci cand m-ai strigat,

M-am aplecat spre cel cazut pe cale?

Orfanului adus-am alinare,

Sau am trait o viata surogat?

 

M-ai cercetat adeseori o, Tata

Si biet sarman lasam sa sece lutul,

Ma amageam, nu pentru prima data,

Ca un carmaci dibaci plezneam eu cnutul,

Crezand ca pot sa-ndrept cu el pierdutul…

 

M-ai cercetat si nu stiu daca oare,

Atunci cand framantai trupu-mi de tina,

Am invatat sa simt ca vorba doare,

Cand biciuiesti cu ea si aduci vina,

In loc s-o foloseşti ca o lumina…

M-ai cercetat adeseori o, Tata,

Trezit in pragul dintre azi si maine,

Inspaimantat cum nu am fost vreodata,

Cand inaltat, cand jos printre ruine,

Am plans cu-amar caci Tu, erai cu mine.

 

Si Te-am privit, tineai in maini o viata,

O inima pulsand vibratii sfinte,

Ai pus-o-n pieptul meu, din nori si ceata,

A renascut incet…Fara cuvinte,

Ea ticaie si-Ti spune: „Iti multumesc, Parinte!”

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*